Definita cuvantului jac
JAC s.n. (Tehn.) Piesă de legătură la care se leagă firele unui circuit electric pe un singur ax, folosită în centralele telefonice. [Pl. -curi. / < fr. jack, cf. engl. jack-knife].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu jac
crijác (crijáci), s. m. (Înv.) Încrucișat. Pol. Krzyzak, der din sl. križĭ „cruce”. Sec. XVII. Vezi definitia »
brac (bracuri), s. n. – Rest, rămășiță bună de aruncat. Germ. Brack, în parte prin pol., rut., rus. brak (DAR). – Der. brăcui, vb. (a da la o parte, a arunca ceva nefolositor; a lua caimacul, a lua tot ce e mai bun). Vezi definitia »
SACROILIÁC, -Ă adj. iliosacral. (< fr. sacroiliaque) Vezi definitia »
ZGÂRIÁC, zgâriéci, s. n. Compas de tâmplărie. (zgâria + suf. -ac) Vezi definitia »
ORÁC interj. (Reg.; de obicei repetat) Cuvânt care redă strigătul broaștelor. – Onomatopee. Vezi definitia »