chifligí, chifligésc, vb. IV (reg., înv.) a terciui. Vezi definitia »

țâțârígi s.m. pl. (reg.) ardei iuți. Vezi definitia »

GIÚLGI, giulgiuri, s. n. V. giulgiu. Vezi definitia »

OGI ? vb. IV. a striga foarte tare, a urla. Vezi definitia »

TĂVĂLUGÍ, tăvălugesc, vb. IV. Tranz. A trece cu tăvălugul peste arătură sau peste pietrișul unui drum, a strivi bulgării unui drum sau a netezi și a îndesa pământul cu tăvălugul. – Din tăvălug. Vezi definitia »