Definita cuvantului pișpăitură
pișpăitúră, pișpăitúri, s.f. (înv.) șoaptă veninoasă (la urechea cuiva); pișpăit, cleveteală, intrigăraie.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu pișpăitură
MORÚĂ, morue, s. f. Pește din mările arctice din al cărui ficat se extrage untura de pește; cod2 (Gadus morrhua). – Din fr. morue. Vezi definitia »
lăurúscă (lăurúște), s. f. – 1. Viță sălbatică. – 2. Agriș sălbatic. – Var. rourușcă. Lat. labrŭsca (Pușcariu 956; Candrea-Dens., 968; REW 4814; DAR), cf. it. lambrusca, fr. lambruche, lambrusque, sp. labrusca, alb. lërrušk (Philippide, II, 645). Var. arată o încrucișare cu rouă. Vezi definitia »
ANDURÁNȚĂ s.f. 1. Capacitatea de a rezista la eforturi fizice; răbdare. 2. Rezistență mecanică (a unui motor). (< fr. endurance) Vezi definitia »
COSINUSOÍDĂ s.f. Reprezentare grafică a funcției trigonometrice cosinus. [Pron. -so-i-. / < fr. cosinussoïde]. Vezi definitia »
XANTÍPĂ s.f. (Rar) Femeie rea, cicălitoare. [Cf. Xantipa – soția lui Socrate]. Vezi definitia »