INOBEDIÉNȚĂ s. f. lipsă de obediență; nesupunere. (< in¹- + obediență) Vezi definitia »

hálă (hále), s. f. – 1. Uragan, furtună, vijelie. – 2. Groază, spaimă, teroare. – 3. Spirit rău. – 4. Monstru, fiară. – 5. (Pl.) Păsări de curte. Sl. (bg., sb.) hala (Conev 37 și 106; DAR). – Der. haliță, s. f. (femeie stricată); hăluit, adj. (damblagiu); hoală, s. f. (pasăre de pradă); holă, s. f. (Trans., cîine). Vezi definitia »

tapeză, tapeze s. f. (intl.) 1. prostituată. 2. amantă, iubită. Vezi definitia »

MELIȚÚICĂ, melițuici, s. f. Meliță mică cu care se face ultima operație de prelucrare a fibrelor de cânepă și de in, pentru a alege fuiorul curat. – Meliță + suf. -uică. Vezi definitia »

NEOARTRÓZĂ s. f. articulație interosoasă artificială. (după fr. néarthrose) Vezi definitia »