țârcâitúră, țârcâitúri, s.f. (reg.) 1. strop, picătură. 2. afacere mică neînsemnată. Vezi definitia »

SURPLÓMBĂ s. f. porțiune dintr-un traseu alpin sau a unei construcții care depășește planul vertical, ieșind în afară. (< fr. surplomb) Vezi definitia »

BUROÁICĂ, buroaice, s. f. (Rar) Bură. – Din bură + suf. -oaică. Vezi definitia »

píuă (píue), s. f. – 1. Vas de pisat. – 2. Dîrstă. – 3. (Înv.) Tun primitiv. – 4. Parte a șteampului, scobitură în instalații, broască, piuliță. – Var. pivă. Lat. pilla în loc de pila (Pușcariu 1327; Candrea-Dens., 1387; REW 6496). Forma cu ll apare la Du Cange; var., ca în măduvă. Pl. piue, piuă nu se folosește în prezent. – Der. piuar, s. m. (dîrstar); piuliță, s. f. (vas de pisat; piesă cu filet). Vezi definitia »

DIÓDĂ s. f. tub electronic cu doi electrozi, redresor de curent. (< fr. diode) Vezi definitia »