Definita cuvantului ostatic
OSTÁTIC, ostatici, s. m. Persoană din rândul populației civile oferită sau reținută de către un stat, de către o organizație etc. drept garanție pentru îndeplinirea unor obligații asumate sau impuse ori pentru prevenirea unor acte de ostilitate împotriva statului sau a organizației respective. ♦ Fig. (Fam.) Amanet, zălog2. [Var.: ostátec s. m.] – Din it. ostatico.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ostatic
BOGOMÍLIC, -Ă, bogomilici, -ce, adj. Care ține de bogomilism, privitor la bogomilism. – Bogomil (n. pr.) + suf. -ic. Vezi definitia »
AVIÁTIC, -Ă adj. De aviație, privitor la aviație. [Cf. germ. aviatisch]. Vezi definitia »
EMPIRIOCRÍTIC, -Ă, empiriocritici, -ce, adj. Care ține de empiriocriticism, propriu empiriocriticismului. [Pr.: -ri-o-] – Din rus. empiriokritik. Vezi definitia »
valeriánic (-ri-a-) adj. m., pl. valeriánici Vezi definitia »
ceardíc s.n. (reg., înv.) șir de dinți. Vezi definitia »