rătioáră, rătioáre, s.f. (reg.) crenguță; vreasc; surcea. Vezi definitia »

PORTIÉRĂ s.f. 1. Ușă cu geam (la un automobil, la o trăsură închisă, la un vagon de cale ferată). 2. Draperie atârnată deasupra unei uși pentru a o masca. [Pron. -ti-e-. / < fr. portière]. Vezi definitia »

spélcă (ci), s. f. – 1. Ac de păr, agrafă. – 2. Ac cu gămălie. – Var. spilcă. Sl., cf. sb. spilka, pol. szpilka, rus., rut. špilĭka (Miklosich, Fremdw., 127; Cihac, II, 356; Iordan, Dift., 97). – Der. spilcui vb. (Mold., a prinde cu bolduri; a se găti, a se dichisi); spilcuță, s. f. (crizantemă, Chrysanthemum parthenium). Vezi definitia »

pocneálă, pocnéli, s.f. (reg.) gulerul cămășii femeiești, împodobit cu motive naționale. Vezi definitia »

BILIVERDÍNĂ s. f. pigment biliar de culoare verde, produs al oxidării bilirubinei. (< fr. biliverdine) Vezi definitia »