HEBETÚDINE, hebetudini, s. f. Stare maladivă de toropeală, din care cauză bolnavul este cufundat într-o amorțire generală, fără delir sau halucinații. – Din lat. hebetudo, -inis, fr. hébétude. Vezi definitia »

ATITÚDINE s.f. 1. Poziție a corpului, ținută. 2. Fel de a se purta, de a fi; purtare, comportare. ◊ A lua atitudine = a-și afirma cu hotărâre punctul de vedere. [< fr. attitude, it. attitudine]. Vezi definitia »

AUDIȚIÚNE s.f. v. audiție. Vezi definitia »

CONSERVAȚIÚNE s.f. (Rar) Conservare. [Var. conservație s.f. / cf. fr. conservation, lat. conservatio]. Vezi definitia »

MAGNETOSTRICȚIÚNE s.f. (Fiz.) Deformare a dimensiunilor unui corp feromagnetic sub influența magnetizării. [Pron. -ți-u-. / < fr. magnétostriction, engl. magnetostriction]. Vezi definitia »