TRÉNĂ s.f. Coadă lungă a unei rochii, care atârnă pe jos. ♦ Viteza cu care aleargă concurenții într-o cursă atletică, ciclistă etc. ◊ A duce trena = a conduce plutonul concurenților într-o cursă sportivă; a fi în frunte; trenă falsă = inițiativă aparentă a unui atlet sau a unui ciclist, în scopul derutării adversarilor din cursă. [< fr. traîne]. Vezi definitia »

BENZOPIRÍNĂ s. f. substanță gudronată, în fumul de țigară. (< fr. benzopirine) Vezi definitia »

FURCHÉTĂ s.f. v. furchet. Vezi definitia »

lovitură, lovituri s. f. 1. spargere, jaf, atac banditesc. 2. succes de proporții venit pe neașteptate. Vezi definitia »

chércheriță, chércherițe, s.f. (reg.) 1. căpușă. 2. muscă de cal. 3. (reg.) grindină măruntă. Vezi definitia »