EPIFRÁZĂ s.f. Figură retorică prin care se adaugă unei fraze care pare terminată una sau mai multe părți în care se dezvoltă o idee accesorie. [< fr. épiphrase, cf. gr. epi – peste, phrasos – frază]. Vezi definitia »

SICÓNĂ s. f. fruct compus, cu numeroase achene închise într-un receptacul cărnos. (< fr. sycone) Vezi definitia »

BOBÍNĂ s. f. 1. suport cilindric pe care se poate înfășura un fir, un cablu, o peliculă sau bandă magnetică; ansamblu compus din acest suport și firul, cablul etc. înfășurat pe el. ◊ mosor. 2. element component al circuitelor electrice constituit din mai multe spire înfășurate în jurul unui suport dielectric sau feromagnetic. ♦ ~ de inducție = transformator electric din două înfășurări bobinate pe un singur miez de fier. (< fr. bobine) Vezi definitia »

stángă (-ắngi), s. f. – Bară de fier. Germ. Stange (Iordan, Dift., 87). Vezi definitia »

REBEGEÁLĂ s. f. Faptul de a (se) rebegi; starea celui rebegit. – Rebegi + suf. -eală. Vezi definitia »