HIALÍT s. n. 1. varietate transparentă și vitroasă de opal. 2. sticlă neagră de Boemia. (< germ. Hyalit) Vezi definitia »

FEOCROMOCÍT s. n. celulă cromafină. (< fr. phéochromocyte) Vezi definitia »

KERAMÍT s. n. Gresie ceramică obținută prin arderea amestecului de argilă refractară cu marnă dolomitică, folosită la fabricarea dalelor de pavaj. – Din fr. kéramite. Vezi definitia »

CEBĂLUÍT, -Ă, cebăluiți, -te, adj. v. CEBĂLUI. – [DER] Vezi definitia »

MOABÍT, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din regiunea Moab (Palestina). ◊ (s. f.) limbă semitică din ramura cananeeană. (< fr. moabit) Vezi definitia »