Definita cuvantului pleasnă
pleásnă, plésne, s.f. (pop.) 1. șfichi, bici; zgomot produs de plesnitura biciului; lovitură, plesnitură de bici. 2. fir de care se prinde cârligul la capătul sforii de pescuit. 3. iritație a mucoasei limbii și a cerului gurii (mai ales la copii mici). 4. (fig.) vorbă usturătoare, sarcastică. 5. fiecare dintre cele trei curelușe înguste cu care se încheie cureaua la cioareci, prinse în trei catarame. 6. șuviță de păr. 7. fir de in sau de cânepă. 8. (reg.) disc sau verigă pusă pe osia roții căruței, pentru a apăra de frecare. 9. bucată mică, așchie, țandără desprinsă dintr-un lemn. 10. (la pl.) mătreață. 11. (la pl.) boală de copii; afte, stomatită. 12. stâncă, piatră gata să se despice într-o mină; crăpătură în stâncă. 13. insectă care trăiește în locuri întunecate; șvab. 14. larva unor fluturi de noapte, sub forma unui vierme mare și păros, cu un cârlig chitinos la unul din capete; câinele-babei.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu pleasnă
CLONCĂNITÚRĂ, cloncănitúri, s. f. Cloncăneală. (cloncăni + suf. -tură) Vezi definitia »
BLOCDIAGRÁMĂ s.f. Reprezentare grafică a unei regiuni terestre în perspectivă și în secțiune. [< fr. bloc-diagramme]. Vezi definitia »
VIÉLĂ s.f. Instrument muzical cu coarde folosit de trubadurii din sec. XII-XIII, la care se cânta învârtindu-se dintr-o manivelă. [Pron. vi-e-. / < fr., it. vielle]. Vezi definitia »
MANTINÉLĂ s. f. 1. bordură (gard, zid) cu colțurile rotunjite, care înconjură terenul de hochei pe gheață și marginea unor pârtii de bob. 2. marginea internă a unei mese de biliard. (< it. mantinella) Vezi definitia »
VENINÁRIȚĂ, veninarițe, s. f. Plantă erbacee cu flori albe sau trandafirii, care se folosește în medicină pentru proprietățile ei iritante și purgative; avrămeasă (Gratiola officinalis). – Venin + suf. -ariță. Vezi definitia »