trupíță (-țe), s. f. – Partea centrală a plugului, conținînd plazul și cormana. Sb. trupica (Tiktin; Candrea) sau dim. de la trup, format în interiorul rom. (Scriban). Vezi definitia »

prilăstitúră, prilăstitúri, s.f. (înv.) amăgire, înșelăciune; ademenire. Vezi definitia »

MIRINGÍTĂ s. f. inflamație a timpanului urechii. (< fr. myringite) Vezi definitia »

GLOBÍNĂ s.f. Substanță organică, care, împreună cu hemul, formează hemoglobina. [< fr. globine]. Vezi definitia »

bahórniță (bahórnițe), s. f. – Baborniță, vrăjitoare. Sb. bachornica „vrăjitoare”. Folosit numai în Munt. Vezi definitia »