CROMÁ vb. tr. a acoperi o piesă, un obiect de metal cu un strat subțire de crom. (< fr. chromer) Vezi definitia »

NORMÁ, normez, vb. I. Tranz. 1. A determina cantitatea de muncă necesară pentru efectuarea unui produs, pentru executarea unei operații sau o cantitate de produse care trebuie să fie obținută într-o unitate de timp în anumite condiții tehnico-organizatorice. ♦ A stabili cantitatea de materie primă, de combustibil etc. necesară pentru obținerea unui produs. 2. A supune unei norme (1), a stabili ceva prin norme. – Din normă. Vezi definitia »

CURCÚMA s.f. Condiment de culoare galbenă, obținut prin măcinarea rădăcinii de curcuma (Curcuma domestica), utilizat mai ales drept colorant alimentar natural (în pastă de muștar, în amestecuri de condimente sau ca înlocuitor al șofranului). Vezi definitia »

imá, im, vb. I (reg.) 1. A murdări, a mânji cu noroi, cu balegă. 2. (fig.) A întina cu vorba, cu înjurături. 3. (refl.) A se murdări, a se mânji, a se feșteli. Vezi definitia »

RÂMÁ, pers. 3 rấmă, vb. I. Intranz. (Despre porci) A scormoni pământul cu râtul. ◊ Expr. (Tranz.; pop.) A râma (un gând pe cineva) la inimă = a chinui (un gând) pe cineva. – Lat. rimare. Vezi definitia »