NAPOLEÓN s. m. 1. veche monedă franceză de aur, de 20 de franci, cu efigia lui Napoleon I sau al III-lea. 2. varietate de mere sau de pere, de mărime mijlocie, cu pielița subțire și netedă. ◊ varietate de struguri cu boabe mari, ovale, albe-gălbui. (< fr. napoléon) Vezi definitia »

DIPLOSTEMÓN, -Ă adj. (Bot.; despre androceu) Format din stamine dispuse pe două cercuri concentrice, care alternează cu elementele periantului. [< germ. diplostemon, cf. gr. diploos – dublu, stemon – ață]. Vezi definitia »

POLIGÓN s.n. 1. Figură geometrică formată dintr-o linie frântă închisă. 2. Teren pentru trageri de instrucție cu arme de foc. ♦ Teren de tir. [< fr. polygone, cf. lat., gr. polygonos < gr. polys – numeros, gonia – unghi]. Vezi definitia »

MAGNETOFÓN, magnetofoane, s. n. Aparat care înregistrează și reproduce sunetele cu ajutorul unei benzi speciale, acoperite cu o substanță feromagnetică. – Din fr. magnétophone. Vezi definitia »

GUDRON s. n. Lichid uleios, negru sau brun, prin distilarea uleiurilor minerale, ale lemnului etc. -Din fr. Goudron Vezi definitia »