văruială, văruieli s. f. beție. Vezi definitia »

MANÉLĂ, manele, s. f. Piesă de lemn brut, cu lungime variind după întrebuințări, folosită mai ales în construcții. – Din it. manella. Vezi definitia »

CUBATÚRĂ s. f. 1. Aflare a laturii unui cub al cărui volum este egal cu volumul unui corp dat. 2. Determinare prin calcul a volumului mărginit de una sau de mai multe suprafețe. – Din fr. cubature. Vezi definitia »

REUȘÍTĂ s. f. izbândă, succes, realizare. (< it. riuscita, fr. réussite) Vezi definitia »

ANACLÁZĂ s.f. (Lit.) Distribuire a unei silabe lungi la două picioare metrice. [< fr. anaclase, cf. gr. anaklasis – rupere]. Vezi definitia »