comisár (comisári), s. m. – Ofițer de poliție. – Mr. cumisar. Lat. commissarius (sec. XVII) și modern din fr. commissaire (din rus. komisar, după Sanzewitsch 200; se pare însă că apare în rom. mai înainte ca în rusă). Forma mr., din it. commessario, prin intermediul ngr. ϰουμεσάρις. – Der. comișer, s. m. (agent, polițist), cuvînt rar; comisariat, s. n. (secție de poliției condusă de un comisar). Vezi definitia »

UVULÁR, -Ă adj. 1. al uvulei. 2. (fon.; despre sunete) care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, cu vibrarea uvulei. (< fr. uvulaire) Vezi definitia »

BICENTENÁR, -Ă, bicentenari, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care durează de două secole, care a împlinit două sute de ani. 2. S. n. Împlinire a două secole de la un eveniment (important); a doua suta aniversare a unui eveniment. – Din fr. bicentenaire. Vezi definitia »

ȚUICÁR, țuicari, s. m. Fabricant sau negustor de țuică. ♦ (Fam.) Băutor de țuică. – Țuică + suf. -ar. Vezi definitia »

EPIZOÁR, epizoare, s. n. (La pl.) Nume generic dat animalelor care trăiesc, ca parazite, pe pielea altor animale; (și la sg.) animal care face parte din această categorie. [Pr. -zo-ar] – Din fr. épizoaire. Vezi definitia »