ORĂȘENÉSC, -EÁSCĂ, orășenești, adj. Care aparține orașului, privitor la oraș, ca la oraș; urban, citadin. – Orășean + suf. -esc. Vezi definitia »

ȚOPÂRLĂNÉSC, -EÁSCĂ, țopârlănești, adj. De țopârlan, caracteristic țopârlanului; necioplit, mitocănesc, grosolan. -Țopârlan + suf. -esc. Vezi definitia »

huțănésc, huțăneáscă, huțănéști, adj. și s.f. art. (reg.) 1. (adj.) care se referă la huțani (huțuli), al huțanului (huțulului), de huțan (huțul). 2. (s.f. art.) horă specifică huțanilor (huțulilor). Vezi definitia »

întâmplătorésc, întâmplătoreáscă, adj. (înv.) care se întâmplă. Vezi definitia »

DUHOVNICÉSC, -EÁSCĂ, duhovnicești, adj. Al duhovnicului, privitor la duhovnic; p. gener. preoțesc. – Duhovnic + suf. -esc. Vezi definitia »