BOIEROÁICĂ, boieroaice, s. f. (În orânduirea feudală) Soție de boier; (în regimul burghezo-moșieresc) femeie din clasele dominante. – Din boier + suf. -oaică. Vezi definitia »

ARMĂTÚRĂ, armături, s. f. 1. Totalitatea barelor metalice care întăresc o construcție de beton armat. ♦ Totalitatea pieselor metalice ale unor instalații alcătuite din țevi sau conducte. ♦ Piesă sau dispozitiv folosit într-o instalație pentru realizarea unei legături mecanice. ♦ Construcție care susține o galerie subterană. 2. (Înv.) Serviciu dintr-o unitate militară care se ocupa cu păstrarea, controlul și întreținerea armamentului. – Fr. armature (lat. lit. armatura). Vezi definitia »

țolitúră s.f. (reg.) îmbrăcăminte. Vezi definitia »

TENTATÍVĂ s. f. 1. acțiune întreprinsă în scopul de a realiza ceva, fără siguranța izbânzii; încercare (neizbutită). 2. (jur.) încercare de a săvârși o infracțiune. (< fr. tentative) Vezi definitia »

MEDRÉSĂ s. f. institut de învățământ superior musulman; edificiul care îl adăpostește. (< fr. medersa) Vezi definitia »