ghiórț interj. – Exprimă zgomotul produs cînd se înghite mîncarea sau băutura. Creație expresivă. – Der. (în)ghiorțăi, vb. (a înghiți, a înfuleca, a îndopa; a ghiolcăi mațele), cf. ghiorăi; ghiorțăitură, s. f. (înghițitură mare; chiorăială). Vezi definitia »

iubăréț (pop.) adj. m., pl. iubăréți; f. iubăreáță, pl. iubăréțe Vezi definitia »

clovóț, clovóți, s.m. (reg.) pește, numit și zglăvoacă. Vezi definitia »

NENIUCÚȚ, neniucuți, s. m. (Reg.) Nenișor. – Din nene + suf. -ic-uț. Vezi definitia »

SUMÉȚ, -EÁȚĂ adj. v. semeț. Vezi definitia »