OFTÁT, oftaturi, s. n. Respirație puternică, profundă și prelungă, însoțită în expirație de un zgomot caracteristic care întrerupe ritmul respirator normal, pricinuită de o durere morală (sau fizică); suspin, oftătură, aht, oft, oftare. – V. ofta. Vezi definitia »

POSEDÁT, -Ă adj., s. m. f. (om) stăpânit de obsesii. (< fr. possédé) Vezi definitia »

APARÁT s. n. 1. sistem tehnic care servește pentru o operație tehnică, științifică etc. ◊ instalație, unealtă pentru exerciții gimnastice. 2. (anat.) ansamblu de organe care îndeplinesc aceeași funcție în organism. 3. totalitatea serviciilor unei instituții. 4. ~ de stat = totalitatea organelor de stat care îndeplinesc funcțiile acestuia. 5. totalitatea procedeelor și mijloacelor într-o anumită muncă. ♦ ~ științific = totalitatea mijloacelor de cercetare într-o muncă științifică; ~ critic = notele explicative care însoțesc un text, comentat de editor. (< lat. apparatus, fr. apparat, germ. Apparat) Vezi definitia »

ÎNAMORÁT, -Ă, înamorați, -te, adj. (Livr.) 1. Îndrăgostit. 2. De dragoste. – V. înamora. Vezi definitia »

BINECUVÂNTÁT, -Ă, binecuvântați, -te, adj. 1. Care a primit binecuvântare religioasă; blagoslovit. ♦ Fig. Înzestrat, talentat, dotat. 2. (Despre lucruri) Care are o acțiune binefăcătoare. 3. (Despre cauze, motive etc.) Bine întemeiat, îndreptățit, justificat. – V. binecuvânta. Vezi definitia »