ȘTIRICÍ, știricesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A căuta să afle ceva (cu șiretenie), a cerceta, a se informa, a iscodi. 2. A comunica, a da de știre. – Știre + suf. -ici. Vezi definitia »

luptáci, luptáce, adj. (înv.) luptător. Vezi definitia »

ÎMPLETECÍ vb. IV. v. împletici. Vezi definitia »

smigcí, smigcésc, vb. IV (reg.) a afla la momentul oportun; a înțelege repede. Vezi definitia »

pagubă-n ciuperci! expr. (resemnare sau nepăsare pentru o pierdere suferită) nu contează!, n-are importanță! Vezi definitia »