MANDOLÍNĂ, mandoline, s. f. Instrument muzical alcătuit dintr-o cutie de rezonanță boltită și din patru coarde metalice duble, care se pun în vibrație prin atingere cu o pană (de celuloid) sau prin ciupire. – Din fr. mandoline. Cf. it. mandolina, germ. Mandoline. Vezi definitia »

PROTIPENDÁDĂ s. f. Marea boierime, care se bucura, în evul mediu, de privilegii speciale; p. ext. elită socială. [Var.: (înv.) protipendá s. f.] – Din ngr. próti pendádha. Vezi definitia »

îngrășáță s.f. (înv.) îngrășare, îngrășat. Vezi definitia »

ȘARÁDĂ s.f. Enigmă în versuri formată din mai multe fragmente reprezentând cuvinte de sine stătătoare, care, unite între ele, dau un cuvânt nou. ♦ Enigmă. [< fr. charade, cf. prov. charrado – conversație]. Vezi definitia »

RADIONEVRÍTĂ, radionevrite, s. f. (Med.) Nevrită cauzată de acțiunea razelor radioactive asupra unui nerv. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radionévrite. Vezi definitia »