AUTOCAMIONÉTĂ, autocamionete, s. f. Automobil mai mic decât autocamionul, folosit pentru transporturi de materiale; camionetă. [Pr.: a-u-to-ca-mi-o-] – Auto² + camionetă. Vezi definitia »

FLUORÓZĂ, fluoroze, s. f. Intoxicație cronică cu fluor, provocată de prezența acestuia în cantități prea mari în apă de băut. [Pr.: flu-o-] – Din fr. fluorose. Vezi definitia »

úică (uici), s. m. – Unchi. Sb. ujak, ujko (Candrea). În Trans. și Olt. – Der. uină, s. f. (Banat, mătușă), din sb. ujna. Vezi definitia »

PNEUMATÓZĂ s. f. acumulare de gaze în cavitățile naturale, în organe sau țesuturi. (< fr. pneumatose) Vezi definitia »

EPIDERMOLÍZĂ s. f. Sensibilitate puternică a epidermei, caracterizată prin formarea de bule cu conținut seros. – Din fr. épidermolyse. Vezi definitia »