BINÍȘ, binișuri, s. n. (Înv.) Haină boierească de solemnitate, lungă și cu blană pe margini. [Var.: (înv. și reg.) beníș s. n.] – Tc. biniș. Vezi definitia »

NEETÁNȘ, -Ă, neetanși, -e, adj. Care nu este etanș. – Ne- + etanș (după fr. non-étanche). Vezi definitia »

LĂPTÁȘ, lăptașe, s. n. Unealtă de pescuit alcătuită din una sau mai multe plase legate în formă de sac cu gura foarte largă. – Din bg. laptaš. Vezi definitia »

CAȘ, (1) cașuri, s. n. (cași, s. m.) 1. Produs alimentar preparat din lapte închegat și stors de zer. 2. Substanță lipicioasă care se formează în colțurile ciocului la puii de păsări. ◊ Expr. (Ir.) E cu caș(ul) la gură sau Încă nu i-a picat cașul de la gură, se spune despre un tânăr nepriceput, lipsit de experiență (dar cu pretenții). – Lat. caseus. Vezi definitia »

pâș¹, pâși, s.m. (reg.) om tăcut și rău, care privește pe sub sprâncene. Vezi definitia »