FONÍE, s. f. (Rar) Calitate a sunetelor limbii rezultată din vibrarea coardelor vocale în timpul emisiunii lor; sonoritate (a sunetelor limbii). – Din fr. phonie. Vezi definitia »

păclíe, păclíi, s.f. (reg.) cojoc lung până la pământ, fără mâneci și fără guler, cu lână în afară și glugă de miel. Vezi definitia »

colilíe s.f. și adj. (pop.) 1. (s.f.) floare de câmp albă. 2. (adj.) foarte alb (ă). Vezi definitia »

HIDROCORÍE s.f. Mod de răspândire a plantelor hidrocore. [Gen. -iei. / < fr. hydrochorie]. Vezi definitia »

etimologie : mulțumesc < mulțamesc < mulțam < mulți ani < (ad) multos annos Vezi definitia »