RĂSĂRÍT², -Ă, răsăriți, -te, adj. 1. (Despre plante) Care a ieșit din pământ; încolțit². ♦ (Despre copii) Care s-a dezvoltat mai mult; mai mare (cu puțin) decât alți copii. 2. Care depășește măsura comună, obișnuită; fig. mai deosebit, mai de seamă; valoros. – V. răsări. Vezi definitia »

punghinít¹ s.n. (reg.) V. punghineálă. Vezi definitia »

NEUROCÍT, neurocite. s. n. (Anat.) Neuron. [Pr.: ne-u-] – Din fr. neurocyte. Vezi definitia »

CRONCĂNÍT s. n. Faptul de a croncăni; croncănire, croncănitură; sunet strident scos de cioară, de corb etc. – V. croncăni. Vezi definitia »

SECURÍT s. n. sticlă de siguranță, foarte rezistentă, care la lovire nu produce cioburi. (< germ. Sekurit) Vezi definitia »