MOȘÍE, moșii, s. f. 1. Mare proprietate (funciară) dobândită de cineva (prin cumpărare, donație etc.); proprietate (mare) de pământ cultivabil. ♦ (Înv. și pop.) Avere moștenită; p. gener. orice bun moștenit. ♦ (Fam.) Lucru de care cineva poate dispune cum vrea. 2. (Înv.) Pământ strămoșesc; patrie. – Moș + suf. -ie. Vezi definitia »

HIDREMÍE, hidremii, s. f. Creștere a cantității de plasmă sangvină, întâlnită în hemoragii mari, în anemii grave etc. – Din fr. hydrémie. Vezi definitia »

ORONIMÍE s.f. (Lingv.) 1. Totalitatea numelor care denumesc forme de relief. 2. Ramură a toponimiei care studiază numele de munți. [Gen. -iei. / < fr. oronymie, cf. gr. oros – munte, onoma – nume]. Vezi definitia »

SARCOLOGÍE s. f. Parte a anatomiei care se ocupă cu studierea mușchilor; miologie. – Din fr. sarcologie. Vezi definitia »

APOSTÍE s.f. Lipsa congenitală a prepuțului. [Gen. -iei. / < fr. aposthie, cf. gr. a – fără, posthe – prepuț]. Vezi definitia »