potóp (potópuri), s. n. – Diluviu. Var. pl. potoape. Sl. potopŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 414; Conev 38), cf. sb. potop. – Der. potopenie, s. f. (diluviu, inunudație; dezastru, calamitate); potopi, vb. (a inunda, a îneca; a nimici, a distruge, a anihila), cf. sl. potapiti, potopiti; potopitor, adj. (distrugător, nimicitor). Vezi definitia »

LUMINOSCÓP, luminoscoape, s. n. (Fiz.) Aparat cu ajutorul căruia se analizează luminescența corpurilor în întuneric. – Din fr. luminoscope. Vezi definitia »

PLEUROSCÓP s.n. Instrument optic folosit în pleuroscopie. [< fr. pleuroscope]. Vezi definitia »

CROP s. n. (Reg.; despre lichide, în expr.) A da în crop = a începe să se încălzească, a se încropi; a da în fiert. – Din uncrop. Vezi definitia »

MACROSCÓP s. n. aparat folosit în macroscopie. (< fr. macroscope) Vezi definitia »