TEMĂTÓR, -OÁRE, temători, -oare, adj. Care se teme sau care inspiră teamă. – Din teme + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »

INCHIZITÓR, inchizitori, s. m. Judecător din tribunalul ecleziastic al inchiziției. ♦ Fig. Anchetator aspru. – Din fr. inquisiteur. Vezi definitia »

BALANSÓR s. n. balansier (1). (< balansa + -or) Vezi definitia »

REFLECTÓR, reflectoare, s. n. 1. Parte a unui dispozitiv de iluminat sau a unui proiector care, folosind fenomenul reflexiei regulate sau difuze, dirijează fluxul luminos al unei surse de lumină pe o anumită direcție sau într-o anumită zonă mai întinsă; p. ext. aparat înzestrat cu un asemenea dispozitiv. ♦ Oglindă concavă care reflectă lumina într-o direcție voită; p. ext. proiector. 2. (Astron.) Telescop al cărui obiectiv este construit dintr-o oglindă concavă. 3. (Elt.) Element component al unor antene în scopul măririi directivității lor. – Din fr. réflecteur. Vezi definitia »

ANCORATÓR, -OÁRE, s. n. Dispozitiv folosit la navele cu vele pentru coborârea ancorei (1). – Ancoră + suf. -tor. Vezi definitia »