BURÉTE bureți, s. m. 1. (Bot.) Ciupercă. ◊ Expr. Doar n-am mâncat bureți! = doar n-am înnebunit! 2. Animal din încrengătura spongierilor, având corpul alcătuit dintr-o rețea compactă de fibre elastice și rezistente, care trăiește în tufe dese, fixat pe stâncile submarine (Spongia officinalis); spongie. ♦ Obiect făcut din scheletul acestui animal (sau din cauciuc) și care, datorită proprietății sale de a absorbi lichidele, se întrebuințează ca obiect de toaletă, la ștersul tablei de scris etc. – Lat. *boletis (= boletus). Vezi definitia »

SPONTANEITÁTE s.f. Însușirea a tot ceea ce este spontan. ♦ Vioiciune, promptitudine. [Pron. -ne-i-. / cf. fr. spontanéité]. Vezi definitia »

NUIZIBILITÁTE s.f. (Liv.) Caracter nuizibil. [Var. nuisibilitate s.f. / cf. fr. nuisibilité]. Vezi definitia »

BĂNÉȘTE adv. În privința banilor¹. – Ban¹ + suf. -ește. Vezi definitia »

SUBCONTRARIETÁTE s. f. (log.) raport de ~ = raport între o judecată particular-afirmativă și una particular-negativă, prin aceea că nu pot fi ambele judecăți false, dar pot fi ambele adevărate. (< sub- + contrarietate) Vezi definitia »