ONOMATOMANÍE s.f. Obsesie a unui cuvânt, a unui nume, a unei cifre etc. [Gen. -iei. / < fr. onomatomanie, cf. gr. onoma – nume, mania – nebunie]. Vezi definitia »

MĂRINIMÍE s. f. Bunăvoință, înțelegere, bunătate, generozitate. ♦ (Înv.) Bărbăție, curaj. – Mare¹ + inimă + suf. -ie (după lat. magnanimitas). Vezi definitia »

MEMÓRIE s.f. 1. Proprietate a creierului omenesc de a reține, recunoaște și reproduce ceea ce și-a însușit în trecut; facultate intelectuală datorită căreia se rețin datele și cunoștințele căpătate. 2. Amintire. 3. Amintire păstrată de posteritate pentru oamenii iluștri. 4. Parte componentă a unui ansamblu electronic de calcul în care se pot memora informațiile necesare calculului; memorator. [Gen. -iei. / < lat. memoria, cf. it. memoria, fr. mémoire]. Vezi definitia »

MIOCARDOPATÍE, miocardopatii, s. f. (Med.) Denumire generică pentru afecțiunile miocardului. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myocardopathie. Vezi definitia »

DISCRÉȚIE s. f. 1. însușirea de a fi discret. ♦ a păstra ~ = a nu divulga o taină încredințată. 2. (fam.) la ~ = din belșug; la ă (cuiva) = la cheremul, la dispoziția (cuiva). (< fr. discrétion, lat. discretio) Vezi definitia »