BECÁȚĂ s. f. pasăre migratoare de baltă, cu ciocul și picioarele lungi, gustoasă; becațină. (după fr. bécasse) Vezi definitia »

FÁCULĂ, facule, s. f. Parte mai strălucitoare de pe discul solar. – Din fr. facule. Vezi definitia »

PAPIÓTĂ s.f. În gastronomie, hârtie albă, decupată, utilizată pentru decorarea osului de cotlet sau de la pulpa de pasăre, când acestea sunt servite la masă; în expr. în papiotă = preparat culinar gătit și servit în hârtie de pergament sau în folie de aluminiu; fr. en papillote. Vezi definitia »

AEROBÁZĂ s. f. centru de exploatare a aparatelor de zbor. (< aero- + bază) Vezi definitia »

EREPSÍNĂ s. f. diastază a intestinului subțire, care transformă peptonele în aminoacizi. (< fr. érepsine) Vezi definitia »