TRUBADURÉSC, -Ă adj. (Rar) Referitor la trubaduri, al trubadurilor. [Et. incertă]. Vezi definitia »

paravolicésc, paravoliceáscă, adj. (înv.) parabolic, curbat. Vezi definitia »

ASTERÍSC, asteriscuri, s. n. Semn tipografic, în formă de stea, care trimite la o notă sau care se pune înaintea elementelor (lexicale) neatestate și reconstituite. – Fr. astérisque (lat. lit. asteriscus). Vezi definitia »

GROTÉSC, -Ă I. adj. de un comic exagerat; caraghios, nenatural; ciudat, bizar. II. s. n. 1. categorie estetică reflectând realitatea, contrar sublimului, în forme fantastice, bizare, monstruoase. 2. gen de ornamentație de origine romană, reintrodus în epoca Renașterii, din pictură sau sculptură decorativă cu figuri grotești. 3. literă de tipar fără piciorușe, din combinații cu arce și segmente de dreaptă. III. s. f. (teatru) gen de comedie. (< fr. grotesque, it. grottesco) Vezi definitia »

robésc, -eáscă, robéști, adj. (înv.) de rob, al robilor. Vezi definitia »