CERCÁR, cercari, s. m. Larvă a gălbezii, care trăiește în apă și care devine adultă în organismul vitelor cornute, unde pătrunde o dată cu hrana. – Din fr. cercaire. Vezi definitia »

INTERGLACIÁR, -Ă, interglaciari, -e, s. n., adj. 1. S. n. Interglaciație; depozit apărut în timpul unei interglaciații. 2. Adj. (Despre perioade geologice) Cuprins între două glaciații, care se referă la interglaciație, care aparține interglaciației. [Pr.: -ci-ar] – Din fr. interglaciaire. Vezi definitia »

chiștocar, chiștocari s. m. vagabond care fumează mucuri de țigară culese de pe jos. Vezi definitia »

CÂRLĂNÁR, cârlănari, s. m. Cioban care păzește și duce la păscut cârlanii dintr-o turmă. – Cârlan + suf. -ar. Vezi definitia »

chinonicár, chinonicáre, s.n. (înv.) culegere de chinonice (v.). Vezi definitia »