valútă s. f., g.-d. art. valútei; pl. valúte Vezi definitia »

RETÓRTĂ, retorte, s. f. Vas de sticlă, de pământ, de metal, de obicei în formă de balon, cu gâtul lung și curbat, întrebuințat pentru distilare la temperaturi mai ridicate în laboratoare sau în industrie. ◊ Cărbune de retortă = cărbune dur, bun conducător de electricitate, care se depune pe pereții retortelor în care se distilează cărbunele la fabricarea gazului de iluminat și care are întrebuințări în electrotehnică. – Din fr. retorte, germ. Retorte. Vezi definitia »

nárvă¹, nárve, s.f. (reg.) bârnă lungă și groasă, cioplită în patru muchii și folosită la construcția podurilor. Vezi definitia »

SINAGÓGĂ s. f. 1. casă de rugăciune, templu mozaic. 2. organizație religioasă la mozaici asemănătoare parohiilor creștine. (< fr. synagogue) Vezi definitia »

PIRÁNDĂ, pirande, s. f. (Pop.) Țigancă; nevastă de țigan. – Din țig. pirando. Vezi definitia »