Definita cuvantului poleajen
poleájen, poleájene, s.f. (reg.) 1. loc șes la marginea unei păduri sau a unui deal. 2. pantă lungă a unui drum.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu poleajen
ABERDEEN [æbədi:n], oraș în Marea Britanie (Scoția), port de pescuit la Marea Nordului; 215,2 mii loc. (1985). Constr. navale; hîrtie; produse textile, alim. și chimice. Universitate (1494). Vezi definitia »
VIROGÉN, virogeni, s. m. (Inform.) Creator de programe de virusare. – Cf. engl. virogen. Vezi definitia »
POLIIZOPRÉN s. n. produs macromolecular, asemănător cauciucului natural, obținut prin polimerizarea izoprenului. (< fr. polyisoprène) Vezi definitia »
DUODÉN s.n. (Anat.) Prima parte a intestinului subțire. [Pron. du-o-. / < fr. duodénum, cf. lat. duodenum]. Vezi definitia »
ARHIGÉN s. n. tip deosebit de gen gramatical, dedus din genurile gramaticale clasice ale primului nivel de repartizare a acestora. (< arhi- + -gen2) Vezi definitia »