cărămidă, cărămide s. f. 1. carte voluminoasă. 2. teanc de o sută de bancnote. 3. (tox.) morfină comprimată cu ajutorul unui dispozitiv de presare. Vezi definitia »

GLÁNDĂ s.f. Organ (de origine epitelială) care produce o anumită secreție. [< fr. glande]. Vezi definitia »

PALEOGEOFÍZICĂ s.f. Știință care studiază legile și modificările fenomenelor geofizice. [Gen. -cii. / < fr. paléogéophysique]. Vezi definitia »

ISOTÁHĂ s.f. v. izotahă. Vezi definitia »

coárdă (coarde), s. f. – Spadă. – Mr. coardă. Sl. korŭda, cf. sb., rus. korda, ceh., pol. kord (Berneker 569; Vasmer 624), alb. kordë. După DAR, din mag. kard. Sec. XVI, înv., azi numai în Trans. – Der. cordenci, s. n. (frînă la războiul de țesut; cuțit la melița mecanică). Vezi definitia »