CITOBOTÁNICĂ s. f. studiul celulelor vegetale. (< fr. cytobotanique) Vezi definitia »

văleáncă (rar) s. f., g.-d. art. văléncei; pl. vălénce Vezi definitia »

PREOTEÁSĂ, preotese, s. f. 1. Soție de preot. 2. Femeie care îndeplinea în antichitate funcții sacerdotale. [Pr.: pre-o-] – Preot + suf. -easă. Vezi definitia »

ALIÁNȚĂ s. f. 1. înțelegere politică între două sau mai multe state, grupuri sociale, clase, partide politice. 2. legătură între familiile a două persoane ce se căsătoresc. ♦ rudă prin ~ = afin. (< fr. alliance) Vezi definitia »

conchístă (-te), – Cucerire. It. conquista (sec. XIX). La scriitorii din sec. XIX apare cu sensul său etimologic; astăzi, numai cu accepția de „cucerire amoroasă; persoană de la care s-au obținut favoruri”. – Der. concherant, s.m. (cuceritor), din fr. conquérant, astăzi rar; conchistador, s.m., (cucerotir), din sp. prin intermediul fr. Vezi definitia »