VOALÚRĂ, voaluri, s. f. 1. Ansamblul velelor unei nave. 2. Curbura suprafeței unei parașute deschise; p. ext. pânza parașutei. – Din fr. voilure. Vezi definitia »

EMISFÉRĂ, emisfere, s. f. 1. (Geom.) Jumătate dintr-o sferă. 2. Fiecare dintre cele două jumătăți ale sferei cerești sau terestre, mărginite de ecuatorul ceresc, respectiv de ecuatorul terestru, și de meridianul de referință. 3. (Anat.; în sintagma) Emisfere cerebrale = cele două jumătăți simetrice ale creierului mare. – Din fr. hémisphère, lat. hemisphaerium. Vezi definitia »

AUTOCRÍTICĂ, autocritici, s.f. – V. autocritic (1) [DEX'98] Vezi definitia »

LAPALISÁDĂ, lapalisade, s. f. Afirmație a cărei evidență naivă provoacă râsul. – Din fr. lapalissade. Vezi definitia »

pitúșcă, pitúști, s.f. 1. (înv. și reg.) pâine mică; franzelă; franzeluță, chiflă, pituță, pitucă. 2. (reg.) ciupercuță comestibilă; pitărcuță. Vezi definitia »