CATASTÁZĂ s.f. 1. Moment în tragedia antică în care se accentuează punctul culminant înaintea catastrofei. 2. (Lingv.) Impostație. [< fr. catastase, cf. gr. katastasis]. Vezi definitia »

PROCOPSEÁLĂ s. f. v. pricopseală. Vezi definitia »

ENTEROCHINÁZĂ s.f. (Med.) Diastază a sucului intestinal. [< fr. entérokinase, cf. gr. enteron – intestin, kinesis – mișcare]. Vezi definitia »

CRIMINALÍSTICĂ s.f. Știință care studiază și propune metodele și mijloacele dezvăluirii crimelor, cu scopul lămuririi și prevenirii lor. [Gen. -cii. / < fr. criminalistique]. Vezi definitia »

ANAFÁZĂ s.f. (Biol.) A treia fază a diviziunii celulare prin mitoză. [< fr. anaphase]. Vezi definitia »