CONIVÉNȚĂ s.f. (Rar) Complicitate, înțelegere (secretă). ◊ De conivență (cu...) = în complicitate, de acord (cu...). [Cf. fr. connivence, it. connivenza, lat. conniventia]. Vezi definitia »

PAVLICHIÁNCĂ, pavlichience, s. f. Pavlichiană. [Pr.: -chi-an-] – Pavlichian + suf. -cil. Vezi definitia »

DISCÚLPĂ s. f. dezvinovățire. (< it. discolpa) Vezi definitia »

ABATÍZĂ, abatize, s. f. (Mil.) Dispozitiv de apărare făcut din copaci tăiați și culcați cu vârful spre inamic sau din crăci înfipte în pământ. – Din fr. abattis. Vezi definitia »

PREFĂCĂTÚRĂ, prefăcături, s. f. (Rar) 1. Prefacere. 2. Prefăcătorie. – Preface + suf. -ătură. Vezi definitia »