Definita cuvantului ponorătură
ponorătúră s.f. (reg.) surpătură de teren, adâncitură, râpă.

Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu ponorătură
BLÚZĂ s.f. 1. Obiect de îmbrăcăminte, lung până la brâu, de obicei cu mâneci, pe care îl poartă mai ales femeile. 2. Haină de pânză pe care o poartă militarii vara în locul vestonului. ♦ Haină de protecție purtată de muncitori în timpul lucrului. [< fr. blouse]. Vezi definitia »
VÁFĂ s. f. v. vafelă. Vezi definitia »
VARIÁNTĂ, variante, s. f. 1. Aspect (ușor) schimbat față de forma de bază, tipică a unui lucru, a unei lucrări, a unui text, a unei acțiuni. ♦ Spec. (Lingv.) Formă a unui element lingvistic care diferă de aspectul tipic, obișnuit al acestui element. 2. Drum care ocolește (pe o anumită porțiune) traseul principal, ajungând în același punct final. [Pr.: -ri-an-] – Din fr. variante. Vezi definitia »
scóibă, scóibe, s.f. (reg.) 1. cal bătrân, slab și neputincios. 2. femeie bătrână și slabă. 3. coajă verde de nucă; coajă de dovleac fiert (hrană pentru porci). Vezi definitia »
TETRACLORÚRĂ, tetracloruri, s. f. Combinație a clorului cu un corp simplu tetravalent. ◊ Tetraclorură de carbon = lichid greu, incolor, cu miros plăcut care se folosește ca solvent pentru grăsimi, lacuri etc., la fabricarea insecticidelor și la umplerea unor stingătoare de incendii. – Din fr. tétrachlorure. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z