Definita cuvantului ponorâtoriu
ponorâtóriu, -oáre, adj. (înv.; despre terenuri) care se ponorăște, se surpă, alunecă; alunecos.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu ponorâtoriu
DISCRETÓRIU s. n. adunare de clerici, consiliul superiorului unei mănăstiri catolice. (< lat. discretorium, fr. discrétoire) Vezi definitia »
DESERVÍCIU s. n. fapt care dezavantajează; contraserviciu (2). (< des- + serviciu) Vezi definitia »
SPAHÍU2, spahii, s. m. Militar din vechea cavalerie indigenă a coloniilor franceze din nordul Africii. – Din fr. spahi. Vezi definitia »
FUSTANGÍU, fustangii, s. m., adj. (Fam.) (Bărbat) afemeiat. – Fustă + suf. -angiu. Vezi definitia »
NOTÓRIU, -IE adj. Cunoscut, știut de toți. [Pron. -riu. / cf. lat. notorius < notus – cunoscut]. Vezi definitia »