țepóc, țepóci, țepoáce, s.m. și n. (reg.) 1. (s.m.) băț ascuțit de făcut garduri; țepuc; drug de scară, în care sunt fixați fusceii; fuscel la scară. 2. (s.m.) așchiuță sub unghie. 3. (s.n.) țeapă la cereale. Vezi definitia »

MICROCÓC s. m. bacterie de formă sferică, mai mică decât cocii. (< fr. microcoque) Vezi definitia »

casaóc s.n. (reg.) specie de veveriță. Vezi definitia »

podinóc, podinóace, s.n. (reg.) claie de fân în lucru. Vezi definitia »

loc alt sens adica cum ar fi :par :fetele par suparate „sau:par adica parul par de la gard Vezi definitia »