CONCORDÁNȚĂ, concordanțe, s. f. Acord, potrivire. ◊ (Gram.) Concordanța timpurilor = corespondența timpurilor. – Din fr. concordance. Vezi definitia »

AUTODISCIPLÍNĂ s. f. disciplină pe care și-o impune cineva. ◊ (într-o unitate școlară) menținerea disciplinei prin elevi. (< fr. autodiscipline) Vezi definitia »

neiasítă, neiasíte, s.f. (înv.) pelican. Vezi definitia »

IÚXTĂ s.f. v. juxtă. Vezi definitia »

zidăreásă s. f., g.-d. art. zidărései; pl. zidărése Vezi definitia »