șeituí, șeituiésc, vb. IV (reg.) a stoarce la teasc. Vezi definitia »

șpraițuí, șpraițuiésc, vb. IV (reg.) 1. (despre pereții unei săpături, despre porțiuni dintr-o construcție) a sprijini cu proptele. 2. (despre buștenii care urmează să fie tăiați cu gaterul) a înțepeni folosind proptele. 3. (în forma: șprăițui; despre drumuri forestiere) a acoperi cu traverse dispuse la anumite intervale. 4. (în forma: șprăițui; despre pereți) a acoperi cu șipci; a șipcui. 5. (despre bușteni) a rotunji cu toporul la capete; a șpronțui, a șpronța. Vezi definitia »

vătúi¹ (pop.) s. m., pl. vătúi, art. vătúii Vezi definitia »

a sosi la spartul târgului expr. a sosi undeva prea târziu, după încheierea evenimentului care interesa. Vezi definitia »

BLĂNUÍ, blănuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A îmblăni. – Blană + suf. -ui. Vezi definitia »