batóză (batóze), s. f. – 1. Treierătoare mecanică. – 2. În argou, femeie grăsană. Fr. batteuse. Vezi definitia »

hahaléră (hahalére), s. f. – Pramatie, persoană fără scrupule. Origine necunoscută. Pare a fi în legătură cu ngr. χάχος „prost”, de unde hăhău, s. m. (prost, tont), în Mold. Vezi definitia »

páră s. f. – Flacără, flamă. – Mr. piră. Sl. para „fum, abur” (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 243), cf. bg., sb., cr., pol. para „abur”, cf. și opări. Schimbul semantic, destul de ciudat, nu a fost explicat; dar pare să fie sl., cf. pîrli. De asemeni, este posibilă o încrucișare cu păli „a arde”, cf. ceh. pala „flacără”. Vezi definitia »

TOLUIDÍNĂ, toluidine, s. f. Amină derivată din toluen. [Pr.: -lu-i-] – Din fr. toluidine. Vezi definitia »

-ÍNĂ suf. 1. „diminutival”. 2. „produs fabricat”. (< fr. -ine, cf. lat. -ina) Vezi definitia »