STEL, steluri, s. n. (Bot.) Cilindru (4) central. – Din germ. Stele. Vezi definitia »

MENESTRÉL s.m. Poet-muzicant medieval, care colinda castelele cântând și recitând poezii; (p. ext.) cântăreț popular. [< fr. ménestrel, cf. lat. pop. ministerialis – slujitor]. Vezi definitia »

HEDROCÉL s. n. hernie a intestinului prin anus. (< fr. hédrocèle) Vezi definitia »

MISPICHÉL s. n. sulfoarseniură naturală de fier. (< fr. mispickel) Vezi definitia »

a se căca pe el expr. (vulg.) 1. a defeca în chiloți / în izmene etc. 2. a se grozăvi, a se lăuda. 3. a minți, a duce cu vorba. 4. a se speria. Vezi definitia »