soártă s. f., g.-d. art. sórții (în expr. și: soártei); pl. sorți Vezi definitia »

GOÁRNĂ, goarne, s. f. Instrument muzical de suflat din alamă, folosit mai ales în armată; trompetă, trâmbiță. – Din rus. gorn. Vezi definitia »

INELEGÁNȚĂ, ineleganțe, s. f. (Rar) Lipsă de eleganță, de finețe, de tact în vorbire, în purtare; vorbă sau comportare lipsită de finețe, de tact; neeleganță. – Din fr. inélégance. Vezi definitia »

ADEMENEÁLĂ, ademeneli, s. f. Ademenire. – Ademeni + suf. -eală. Vezi definitia »

TRESTIOÁRĂ, trestioare, s. f. 1. Diminutiv al lui trestie. 2. Numele mai multor plante graminee cu tulpina înaltă, asemănătoare cu trestia (Calamagrostis). [Pr.: -ti-oa-] – Trestie + suf. -ioară. Vezi definitia »